Mireasma unei stele cazătoare.

Într-un apus s-a născut ,a crescut si ea cu odor a căzut

Fără să știe ce o așteaptă ce viaţa,ce drum plin de fum ...

Ce așteptări o tot încearcă

Dar nu i-a păsat ea a ajuns cu a ei dulceaţă aici și acum ,

Pentru a simţi al ei drum ... și a lui mângâiere.

Şi pe o petală visa ,doar adâncile ei cugetări de altă dată ...

Iar când capul pe perna și-l  punea , mireasma iubiri lui toată o încărca.

Putea distinge,însa nu și atinge ...știa că ceva era al ei,

Cumva îi vedea chipul în a ei dorinţă ...

Chiar și el o căuta, știa că un suflet va veni in inima sa 

Au trecut zile,dar nu îsi pierdu increderea

Apusul tocmai trecuse iar pe cer o lumină apăruse ...

-Este a mea ..spuse în gând cu neîncetare

-Tu vi acum,tu mă vei apăra ..

Şi asa cum ea grăise,un chip a apărut...

-Am ajuns din departare si nu voi mai pleca,sufletul îţi aparţine ţie

- Mereu va fi așa ,iar cu mireasma ta știu ca mereu mă vei alina.

"Așa a fost și va fi la fel sufletele lor vor fi menite

Iar mireasma stelei noastre va dăinui in vazduh mereu ... "

Pentru ca pot"SIMTI".

Inca treaza,confuza poate..dar de ceva pot si mereu voi putea sa ma bucur,mereu voi sti ca pot lua o gura de aer si sa ma afund in simtirii,sentimente pentru ca DA pot simti,mereu o voi face si nimeni nu imi va lua asta.De fiecare data cand ma voi trezi pot simti adierea unei noi zile,pot simti albastrul cerului ma poate alina,pot simti orice lucru marut ..orice mangaiere,pentru ca asta intotdeauna ma va implini.Mereu vedem lucrurile ,mereu le punem pe ele inainte a ceea ce simtim,dar oare stim ca defapt acolo undeva in interiorul nostru se ascunde ceva poate mic,dar de o valoare imaginabila,fara sa o putem cantari,fara sa o putem calcula ..dar ea exista.Mereu va exista si ne va fi alaturi,ne va ajuta.Sa pot pretui mai intai cu sufletul,cu inima ci nu cu gandul,cu mintea..sa pot arata ceea ce simt,ceea ce este cu adevarat important.Poate ca nu este un obiect,nu il putem vedea dar insa in interiorul nostru mereu va exista ,si ne va face sa tresarim..sa simtitm si sa-l traim.Iar cand  asternem pe hartie, acele simtiri,parca este de o ardoare absoluta,parca sunt pline si de mai multa magie,si se descarca de fiecare data in locul si in momentul potrivit.Nu ne cauta insa noi vom sti de fiecare data cum si de ce sa le gasim,vom sti ca mereu au fost si vor fi undeva acolo aproape de noi.

"Simte nu te dărâma,traieste,respira si lasa-ti sentimentele sa aiba un loc in inima ta."

TREZESTE-TE ,ai crescut!

MATURITATEA : Trezeste-te ai crescut!

COPILARIA: Da te-am auzit ,dar mai lasa-ma sa raman doar putin,are nevoie de asta ...

MATURITATEA : Numai trebuie sa piarda timpul sti ca numai ar avea nici un rost.

COPILARIA: Eu stiu ce simte si stiu ca acest sentiment nu minte..Dar iti mai spun doar atat COPILARIA o va pastra mereu undeva acolo intr-un colt,spre acest drum lung.

Atatea gandurii ce se zabat,atatea ce are sa vina .ce te afunda,si da COPILARIA si-a spus cuvantul,inca si in aceste clipe ai vrea sa poti reintoarce ceasul,timpul..totul.Ai vrea sa te joci,sa razi mai mult,sa poti dansa printre picaturile de ploaie ce te fac sa te simti liber.Ai vrea da ai vrea MULTE...pacat ca s-a scurs atat de repede,cred ca in fiecare coltisor ii simt lipsa ,mereu o voi face si voi repeta INTOARCE-TE.Un copil ce se intreapta spre asa numita MATURITATE si parca ii e si teama,si parca nu stie ce se va intampla...vrea doar un loc in care sa se poata regasi,sa poata sti ca al sau este.Si m-ai trezit da ,PROMIT ca timpul nu va mai fi scurs fara rost,dar inca vreau sa treaca cat mai incet,cat sa pot sti  ca am ales ceea ce trebuie.Iar tie COPILARIE mereu iti spun iti voi duce dorul si cu picaturi cristaline ce imi abunda ochii incerca sa zambesc sa imi aduc aminte de tine si in aceste momente ,de acele clipe senine.Dar sti ca trebuie sa-ti dau drumul si pot spune acum ca am facut-o ..dar te voi pastra cu mine in gand,in inima pentru ca doar tu sti sa imi faci ochii sa rada ,inima sa viseze si nu te voi uita nici gand NU...mereu voi fi acel copil,mereu tu vei fi cu mine.

P.S Aceste gandurii,acesta realitate nu m-a lasat sa atipesc,sa inchid ochii in miez de noapte..si iti spun si tie ,va spun si voua aceste gandurii din inima presara-te cu picaturi de roua.

Ecoul.

Printre atatea  retrairi doar el este singurul care ma trezeste cateodata,doar el este cel care se aude din departare.Ecoul este cel care imi raspunde de fiecare data cand nu stiu un raspuns.Singurul care este mereu aici,mereu acolo.Si uneori desi vreau sa ma intorc,imi aminteste ca numai are rost..cata dreptate,ma face sa-mi reamintesc ceea ce vreau.Poate ca astept prea mult ,poate ca uneori m-am saturat...dar aceea umbra din departare gaseste de fiecare data cate un raspuns.Mereu imi e dor de ceva,de cineva..de tine,de acele momente placute si tot el e cel care printre picaturi ma lasa sa plutesc,sa visez asa cum imi place.

Desi te strig nu raspunzi,mereu vocea mea interioare o face si o va face.Jos,jos...dar eu tot sus privesc sa caut raspunsuri ce in interior se regasesc.Traiesc acum prin ziua de ieri si de azi ...printr-o uitare sau doua si mereu ma trezesc ,cu un gand din trecut desi vreau sa ploua cu picaturi marii peste acele clipe de acolo.

Pretinderea ca esti bine,dar doar tu sti ce se ascunde defapt...printre atata melancolie ce se ascunde si te cauta din departare.Dar momoentele triste ,fericite uneori vrei sa ti-le amintesti caci tot o parte din tine sunt ...iar cand strigi ecoul sa-ti poata da raspunsuri si din trecut.

                             

A fost odată ...

A fost odata in care imi placea ca totul sa vina de la sine,sa astept timpul ca el sa decida.Dar stiam ca eu trebuie sa realizez ,ca eu trebuie sa merg.Inca aceeasi dar cu alte ganduri,cu alte principii.Inca aceeasi ce imi place ca visul sa dea tonul ...inca aceeasi dar poate cu mici schimbarii sprea bine,cu o crestere in sine.Acel "odata" s-a dus si numai vreau sa privesc in trecut ,numai isi are rostul,tot ce stiu acum este sa ma bucur de fiecare clipa ce are sa vina,de fiecare inceput si sa las ce a fost acolo in TRECUT.

Asa este mai bine ,desi sentimentele poate ca inca sunt la locul lor poate ca mereu vor fi,lupta cu interiorul trebuia terminata intr-o zi.Tot ce vreau acum este sa merg,sa merg si iar sa merg si mai departe...pentru ca stiu ca se poate si mereu se va putea...mereu trebuie sa sti sa te ridici atunci cand vei cadea.

Poate a trecut si mult timp,poate el a zburat fara sa stiu,dar am observat,am invatat si am ascultat multe sa pot pasi de fiecare data cu pasul inainte.Sa pot lua decizii ce ma privesc,sa numai las circumstantele si mai mult timpul sa mi le poata arata.Sa pot realiza eu ce se va intampla pe drumul acesta.

Inca sunt multe de facut...prea multe poate,tot ce stiu acum e sa am incredere ca de fiecare data,pot merge mai departe.

"Asa a fost si mereu va fi la fel ..."

Simplitatea complicată.

Am pierdut mult dar am invatat sa gasesc si rasplata ,acele ramasite care atunci cand iti pierzi speranta ,atunci ies la lumina.Am invatat sa ma regasesc in lucrurile simple ce cu adevarat ma definesc ... am invatat sa "imi placa".Imi place atunci cand ma cufund in litere,imi place sa evadez din realitate sa ma pot pune in locul intamplarilor ... sa-mi creez propria poveste,simpla dar complicata in acelasi timp.Imi place sa iti vad surasul atunci cand te regasesti printre cuvintele mele.Imi place sa zbor  in aceea poveste si sa las viata asta "complicata" spre una mai simpla.Imi place sa te bucur,sa radiezi,sa te ajut...dar in acelasi timp trebuie sa-mi placa sa ma regasesc in propria persoana, sa invat de la mine,sa ma pot ajuta singura.Sa nu depind de tine ,sa incerc sa-mi folosesc propriul ajutor ... ajutorul spre propriul meu drum.

O simplitatea complexa,dar si o complicare nedefinita.Vreau sa vad doar frumusestea simplitatii ci nu si ceea a lucrurilor care noi le numim scumpe ... scumpe?!Dar de ce folos? Vreau ca simplitatea mea sa fie si complicata sa o pot defini ,sa o pot ghici ,sa o pot regasi.Eu doar stiu sa ma bucur de o raza de soare ,de un fulg de nea ... de un zambet regasit pe chipul tau ... de acele gesturi si fapte cu adevarat simple.As mai spera ca nu numai eu sa cred asta ...poate in zadar ,poate nu ... dar inca ma bucur de simplitatea mea complicata cu un strop ce vrea sa se hraneasca cu iluzii,vise si bucuri nespuse.

"Simplu este atunci cand spui ,cand rostesti ... dar complicat cand simti fara sa poti sa te stapanesti. " 

Rătăcind printre griji,greșeli,sentimente.

Cu pasi radaciti incerci sa gasesti drumul dar degeaba el nu e drept si mai mult te incearca ,si te apasa inima pentru ca tie chiar iti pasa.Si nu numai de tine poate ar fi mai bine asa sa numai pui atatea sentimente in joc ,care pot fi aruncate in foc.

Incerci sa repiri desi puterea ai pastrat-o mereu si ai spus "Voi lupta mereu chiar si cu persoana mea" ,uneori e prea mult te darama ,iar lacrima isi face loc...ea vrea sa te descarce ,si pentru acel "mult" sa te poti zbate.

Carari si carari se fac in fata ...trebuie sa mergi ,sa alergi ca peste ele sa treci.Iar prietenii da ei sunt acolo si mereu vor avea umarul tau ,vorba ta ...si tu speri cand vei avea nevoie sa te poata ajuta.Va fi nu va fi asa ,dar tie inca iti pasa si vrei sa crezi ca nu se vor rataci ,vor intelege ce-ai spus, de ce ti-a pasat ...pentru ca acel fir sa se poata pastra.

Inca sunt multe de facut ,de sperat,de visat ..dar luptand vei reusi sa poti ajunge la finalul povesti ,la finalul la care tu ai sperat.

"And so we talked all night about the rest of our lives"