Simplitatea complicată.

Am pierdut mult dar am invatat sa gasesc si rasplata ,acele ramasite care atunci cand iti pierzi speranta ,atunci ies la lumina.Am invatat sa ma regasesc in lucrurile simple ce cu adevarat ma definesc ... am invatat sa "imi placa".Imi place atunci cand ma cufund in litere,imi place sa evadez din realitate sa ma pot pune in locul intamplarilor ... sa-mi creez propria poveste,simpla dar complicata in acelasi timp.Imi place sa iti vad surasul atunci cand te regasesti printre cuvintele mele.Imi place sa zbor  in aceea poveste si sa las viata asta "complicata" spre una mai simpla.Imi place sa te bucur,sa radiezi,sa te ajut...dar in acelasi timp trebuie sa-mi placa sa ma regasesc in propria persoana, sa invat de la mine,sa ma pot ajuta singura.Sa nu depind de tine ,sa incerc sa-mi folosesc propriul ajutor ... ajutorul spre propriul meu drum.

O simplitatea complexa,dar si o complicare nedefinita.Vreau sa vad doar frumusestea simplitatii ci nu si ceea a lucrurilor care noi le numim scumpe ... scumpe?!Dar de ce folos? Vreau ca simplitatea mea sa fie si complicata sa o pot defini ,sa o pot ghici ,sa o pot regasi.Eu doar stiu sa ma bucur de o raza de soare ,de un fulg de nea ... de un zambet regasit pe chipul tau ... de acele gesturi si fapte cu adevarat simple.As mai spera ca nu numai eu sa cred asta ...poate in zadar ,poate nu ... dar inca ma bucur de simplitatea mea complicata cu un strop ce vrea sa se hraneasca cu iluzii,vise si bucuri nespuse.

"Simplu este atunci cand spui ,cand rostesti ... dar complicat cand simti fara sa poti sa te stapanesti. " 

Rătăcind printre griji,greșeli,sentimente.

Cu pasi radaciti incerci sa gasesti drumul dar degeaba el nu e drept si mai mult te incearca ,si te apasa inima pentru ca tie chiar iti pasa.Si nu numai de tine poate ar fi mai bine asa sa numai pui atatea sentimente in joc ,care pot fi aruncate in foc.

Incerci sa repiri desi puterea ai pastrat-o mereu si ai spus "Voi lupta mereu chiar si cu persoana mea" ,uneori e prea mult te darama ,iar lacrima isi face loc...ea vrea sa te descarce ,si pentru acel "mult" sa te poti zbate.

Carari si carari se fac in fata ...trebuie sa mergi ,sa alergi ca peste ele sa treci.Iar prietenii da ei sunt acolo si mereu vor avea umarul tau ,vorba ta ...si tu speri cand vei avea nevoie sa te poata ajuta.Va fi nu va fi asa ,dar tie inca iti pasa si vrei sa crezi ca nu se vor rataci ,vor intelege ce-ai spus, de ce ti-a pasat ...pentru ca acel fir sa se poata pastra.

Inca sunt multe de facut ,de sperat,de visat ..dar luptand vei reusi sa poti ajunge la finalul povesti ,la finalul la care tu ai sperat.

"And so we talked all night about the rest of our lives"