În această zi s-a născut fericirea mea !

Ziua de 11 decembrie va rămâne necontenit întipărită în mintea ,în sufletul și în inima mea.O zi plină de festin ,ce mi-a deschis poarta către fericire ,o fericire niciodată cunoscută.Necondiționată.Împlinită doar în preajma ta ,o zi ce mi te-a adus PE TINE.

Mii de emoții ,mii de sclipiri și un amalgam plin de speranță am întâlnit atunci când te-am zărit, speranța de o nouă "eu" ,speranța de a zâmbi mai mult ,speranța de iubire.A TA !

Sunt cuprinsă de tenacitate atunci când te am în brațe ,de parcă un infinit de luceferi ar cânta în cor ...iubirea noastră.Sunt cuprinsă de o gingașă contemplație ,când nu-mi mângâi dorul despărțit de apus. Sunt cuprinsă de tine până în miezul inimii mele, și-n întreaga ființă. Sunt cuprină etern, să-ți pot auzi tăcerea din privire.Sunt cuprinsă într-o zi de decembrie ,în care fulgi de nea dansează la gura sobei. Sunt cuprinsă de fericire,de existența TA pe vecie.

ÎȚI MUȚUMESC CĂ MI TE-AI ADUS PE TINE!

La mulți ani iubitul meu ,te iubesc !

Niciodată să nu-ți pierzi visele ...

" Când îți dorești ceva cu adevărat , tot Universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău. " - Paulo Coelho

Câteodată aș vrea să numai simt cum totul se năruie în jurul meu. Câteodată doare prea tare încât numai pot respira.Dar, simt și asta nu o poate schimba nimeni ,atât timp cât voi avea un suflet o voi face.Simt că am totul pentru că te am pe tine și îmi este de ajuns.Tu îmi dai puterea de a merge mai departe ,cu fiecare îmbrățișare ...doar prin simplul fapt că exiști.Dar un colțișor stângaci al subconștientului meu se încăpățânează să-mi strige într-una că nu am nimic ...gândul la atâtea circumstanțe efemere ce-i tot dau roată.Și totuși ,unde ne sunt visele ? Unde ne este chemarea ? Unde ne e zâmbetul catapultat de speranță ? Unde au dispărut toate ? în această mare aglomerată , în care o zi trece precum un mecanism izbit de uitare în goana dupa supraviețuire.Și uităm să visăm ! Văd răni circumscrise ,înaripate ce-și au făgașul în străfundul inimii mele ...ce nu a uitat să viseze , niciodată nu o va face.Chiar dacă a suportat atâtea cicatrici, ea încă se zbate să iasă la suprafață, ea încă se zbate să ies eu la suprafață si urlă din toate arterele ,atunci când numai suport și mă condamn ...   la tăcere.Ea chiar mă ține în viață și nu va înceta nicicând să fie visătoare.

Am visat încă de când eram în fașă ,de cum vor fi primele cuvinte rostite ,prima atingere ...acea mare explozie numită  " iubire ". Am visat când am înflorit la doar câțiva ani ,visam la o nouă jucărie ,la un Moș Crăciun mai bun.Am visat chiar de nu știam ce înseamnă ,dar cel mai mult îmi plăcea și îmi place să visez cu ochii deschiși.

Asta îmi este hrana ... chiar dacă nu pot atinge ; pot simți ,vedea și savura cu ochii sufletului și ai minții.

Am visat să te pot întâlni și când am realizat că s-a îndeplinit ,am știut .Ele se pot transforma în realitate.Nu m-am îndoit de asta !Tot ce trebuia să fac era să visez ,să cred ,să iubesc de parcă aș crea o poțiune magică.

Visele îmi sunt călăuza în drumul ce l-am ales ,chiar de este zi sau noapte tot timpul le simt aproape și îmi șoptesc neîncetat la ureche. " ORICE SE POATE ! " 

Orice se poate atunci când visezi ...

Miros de portocale

Simt miros profund în încheieturile tale ,miros adânc ,dulceag.Convulsii de plăcere îmi respiră sub pași temători și rigizi asemenea unei coji de portocale.Sub sâmburi ce vibrează o poveste în devenire ,o poveste plină de suspine ,trecut ,prezent și viitor, o poveste ce nu a încetat nicicând să fie. A NOASTRĂ! E sărbătoare ! Și îmi proptesc capul sub copacul inimii tale, mă îmbie.Mă dezmierzi cu fiecare atingere a ramuri tale ,îmi miroși existența ,freamătul din care sunt făcută și mă hipnotizezi din ce în ce mai mult. Simt lipsa de aer și doar aroma ta mă mai eclipsează ,o respir cu atâta foame ,doar eu, doar pentru mine! Portocalele sunt un însemn divin ,un însemn ce-mi evadează emoțiile până pe șira spinării.Chiar de-i trecut ,chiar de-i târziu nu va înceta să fie precum un basm într-o seară de decembrie.Zgribuliți într-un colț ...doar de noi știuți cu gândurile împachetate. Departe.Nu ne vom ofili ,vom rămâne proaspeți și vom reînvia cu siguranța de a fi iar și iar împreună .Sub același ceas ,sub aceeași seară de decembrie ,sub aceiași noi ,sub aceeași iubire ...sub același miros de portocale.

Aș vrea să fugim dincolo de toate ,de lume ,de ei ! Să simțim doar o singură bătaie ce ne ține de mână, cea a inimii  noastre și o adiere prea amețitoare de portocale.

Tăcerea asta urlă...

"  O îmbrățișare poate cicatriza lipsa minutelor și orelor în care nu ești aici ,un infinit de îmbrățișări îmi pot ridica inima pe un piedestal ... dar tăcerea din privirea ta îmi poate salva sufletul din paragină."

Simt pulsul cum crește ,simt un gol apăsat de aripi ce-și iau zborul...simt cum te simt până-n măduva oaselor.Ai gust tenace de dor ,te văd în note muzicale "do ,re ,mi ,fa" și crești cu fiecare partitură ce trece.Ești irezistibil! Mă cuibăresc în adâncul făpturi mele ca să nu-ți mai simt aura cum îmi fură tot ce mă înconjoară mă face să-ți fiu inseparabil , A TA! Deși zeci de decibeli mi-au păstrat tăcerea ascunsă ,stearsă ...poate.Ea nu s-a potolit niciodată ,niciodată nu o va face atunci când este vorba de tine.

tăcerea urlă în culori ,în fluturi , în reverențe ...

tăcerea urlă în emoții ,

tăcerea-i senină precum un stol de porumbei

tăcerea curge din atriul stâng ,în ființa ce ne cuprinde în infinit

Gri colorat

văd nuanțe de gri colorate efemer... în oameni ,
le sfâșie ,gândul în precădere
tăcere,
suspină doar trimpul dintre ei,
ce trece...
pupilele se adună ușor în spaima existenței lor
și-ndură...
acel gust strașnic ,amar
ce-i inundă
de ce cearșaful gri le-a umplut unicul surâs ?
de ce sunt precum păpușile de la teatru ?
cu sufletul pe sfori...
târziu își simt și trupul; precum un val de mare,
noaptea...
un gri de plumb ,
și vântul este gri
pe acea cărare-n lume...
și îngeri sunt colorați în gri

Compuși ,îmbrățișați prin chimie

Suntem precum doi magneti, stabiliți în genele visătoare pline de dorință.

Ne compunem din oxigen ,încât îi respirăm și ultima picătură,să numai existe între noi ,acel firicel simplu și neutru ce încercă să ne despartă.Ne aveam propria suflare și este de ajuns.Simplu dar atât de complex ,zdrobim uitarea în palme, putem spune NU când defapt afirmația se dilatează ușor spre adevăr,lăsându-ne cuprinși de o vagă tăcere.Ne avem din mâini ,picioare până la ochi și gură.Ah ,gura ce ne împarte atâtea ,printr-o singură străfulgerare a ei înghițim orice clipă ce îndrăznește să ne despartă.Ne compunem din elixir, este unul singur ce trăiește încă.În nemurire.Unul ce va fi infinit.Acest elixir este cernut doar de două ingrediente pașnice în a noastră implinire.Inimă și iubire.Vag îi simțim forma ușor dilatată, deformată prin pecetea trecerii timpului ,dar va rămâne veșnic aceeași ,veșnic a noastră...să-i putem admira reflexia lină, simțită prin atingere ,emoție ,hrănire.Atomi nu au niciun farmec pe lângă a noastră explozie ,priviri electrizante ,mâini pline de electricitate ,inimii atinse ...încât focul ne cuprinde întreaga făptură.Și ne iubim.Ei ar vrea să poată compună o asemenea chimie, arborată precum o sonată de-a lui Beethoven.Dar este inevitabil ,atunci când ne aprindem nici cerul nu ne poate opri.Cuprinși în a noastră chimie ,scufundăm moleculele ,atingem o energie inexplicabilă de ioni pozitivi ,o reacție chimică în mișcare de două trupuri ,un  suflet ...doi în toate.

Suntem precum plicul de ceai si apa .Ne dizolvam ușor dar sigur.Având o mare savoare deplină.Chimia vibrează prin pori deschiși de atâta regăsire și ne slavăm,ne salvăm reciproc de existențele ce ne înconjoară.Rămânând simpli dar complicați, compuși de IUBIRE.

Iubirea este singura ce nu are formulă ,ea doar se simte! 

Mă exiști !

Din șiraguri de dorințe coapte,apăsate mă exiști din ce în ce mai mult.Strigătul tău fierbinte, din gâtlejul plin de exprimare mă umple și mă astupă a săgetare divină.Al meu necontenit.Și îmi simt buzele dezmierdate într-o îmbrățișare ,cu a ta aromă de infinit în iubire.

Mă exiști dimineața precum o rouă în a ta palmă ,mă exiști târziu în noapte ... în cufundări de șoapte.Mă exiști pe de-a-ntregul până în adâncul pupilei stângi.

Mă exiști în univers ,în vis ,în realitate.Mă exiști sub așternutul aripilor tale diafane ; ce-mi sunt călăuze peste răsuflări ,peste confuzii aruncate.Mă exiști fibră cu fibră ,încât devenim un singur trup încununat de astre.Mă exiști într-un ciorchine de amintiri ,într-un sughiț de priviri lipite în scorbura-mi ce pulsează intens.

Mă exiști în solititudine ,în răsărit ,în miazăzi ,oriunde și oricând.Mă exiști iar și iar ,la nesfârșit!

Exist, pentru că mă exiști!

De-ai fi...tot te-aș iubi

De-ai fi un descendent al cerului ti-aș transforma trupul într-o imensă galaxie a iubirii și te-aș iubi până la ultima constelație.Aș alunga fiecare nor ce-ți diminuează reflexia senină... plină de amor.

De-ai fi o emoție ,ți-aș cuprinde aura-n mine și te-aș iubi până la refuz ,încât si el s-ar sinchisi să te aibă.

De-ai fi haina ce o port te-aș ține îmbrățișat doar pentru a-ți simți cusăturile ,textura și toată împletitura ce mă învăluie ,te-aș petici și tot te-aș iubi.

De-ai fi oxigenul.Ah! Ce te-aș mai respira!Încât, universul ar rămâne stins de lipa ta.Te-aș inhala  până la ultima suflare și tot nu mi-ar ajunge.

De-ai fi muzica ,te-aș asculta până la epuizare.Ton ,semiton ,ton...regat viu de sonete.

De-ai fi luna ,te-aș călăuzi în noapte ,ca să-mi poți dărui mai de aproape eclipsa ta de inspirație.

De-ai fi ploaia ,aș făgădui să-mi înec ființa în profunzimea picăturilor tale ,să mă fac una cu tine,să fim doar un singur strop de simțire.

De-ai fi un zâmbet ,te-aș creiona pe a mea față fără oprire ,te-aș fixa acolo doar pentru mine.

De-ai fi un drum ,aș vrea să mă intersectez cu tine ,te-aș străbate în lung și-n lat fără oprire ,centimetru cu centimetru.Și tot te-aș iubi.

De-ai fi un gând , te-aș purta cu mine zi și noapte,chiar de-ar fi fost să înnebunesc și tot mi  te-aș scoate din crepusculul minți.

De-ai fi hrana ,ti-aș savura în tăcere până și ultima bucățică fără să te pot termina vreodată.Te-aș îndesa în mine ,profund ...aș fi continuu flămândă de tine.

De-ai fi o existență ,aș vrea să fi a mea să te pot privi,admira,îngriji,cuprinde,respira,să te pot iubi..Dar ești ,dincolo de constelații,emoții ,ploi ,zâmbete ,gânduri ,drumuri ...dincolo de cer ,de lună ,de aer și chiar dincolo de hrană.Tu ești aici, al meu suflet ,tu ești totul  și te iubesc!

O carte bună ? Un suflet special.

După ce am văzut provocarea dată de librăria online Libris pe care eu o îndrăgesc foarte mult,deoarece prin intermediul ei putem dispune de cărți online : în română cât și în în engleză ,am decis să răspund și eu acesteia ,pentru că până acum chiar nu îmi pusesem întrebarea "Ce este o carte bună ? "

O carte bună ți-o poți așterne în gând încă de la prima pagină citită , o carte bună îți renovează atât starea interioară cât și pe cea exterioară. O carte bună te face să-i respiri mireasma spre un nou început , o carte bună îți dă speranța spre schimbare, încât nu o poți lăsa să-ți scape printre degete.O carte bună nu vrea un final ci o nouă și o continuuă mișcare ,să-ți întărească și mai mult suspansul. 

Având șansa de a o avea în mâini , ea ți se strecoară până în ultima suflare , te conduce spre necunoscut ,te face să vrei să descoperi noi orizonturi , te face să fi în același timp "tu" și încă o mulțime de indivizi.

Îți este supusă a minții ,a sufletului în care ,cu ajutorul tainicei imaginați poți zbura.Având la cunoștință sute de capitole ,sute în care poți trăi , poți renaște , sute ce te fac să fi "acolo" dar să capeți emoții "aici" ,sute ce îți dau șansa să te schimbi ,sute în care poți râde , poți plânge , te poți bate cu pumnii în piept pentru că nu trebuiau să se termine ,sute ce vor putea fi mii.

Această amică ,îți dezvăluie intrigile ,trăirile ,pățaniile dar și capacitățile stăpânei sale de a te face să o absorbi fără neîncetare, să o aduci la viață cu ajutorul bucuriei tale de a o citi. De a avea șansa să puteți intercepta acest "cadou" împreună ,de a asculta gândurile interioare multitudinilor de semeni ce consumă, poate aceeași hrană ca și a ta.Să puteți mânca o lectură copioasă!

O carte bună este un suflet ce vrea să fie cunoscut .Un suflet fără doar și poate ,special!

Necontenit ,al meu

necontenit în miere și urgii

necontenit în porumbei ,răsărit și miazăzi

necontenit în mare ,cearșafuri arse ,

două mâini ...

necontenit ,etern în efemer

profundă simțire...

necontenit în foamete ,în sânge ,în tăceri

necontenit în drumuri, minunății

necontenit în ploaia de îmbrățișări ,

necontenit în șoapta miresmei tale de mătase

" - te iubesc ! "

necontenit printre trecut ,prezent ,viitor ,

necontenit într-o doară de amor

necontenit în surâsul inimii legate

necontenit un țel ,un loc ,o lume ,

pieptul tău ...

necontenit de dor ,

de a te scrie...

necontenit ,viu ,tremurat ,

cu aripi...

                                                                     necontenit în nebunia necoaptă

                                                                     necontenit, o clipă dintr-un vals

                                                                     necontenit, iubitul meu! 

Liniște,fără lacrimi...

Simt cum vidul îmi suflă scoarța inimii, în decădere , simt cum aerul se întrepătrunde anemic deasupra mâinii stângi ,simt cum venele-mi  miros a frunze uscate ,a portocaliu ,roșiu-sângeriu până în vârful picioarelor legănate de metamorfoză.Simt defrișarea trecutului perpetuat.Simt adâncimea golului.Simt oasele-mi grele de respirație ,simt o zi uitată printre gene, simt o umbră gri lepadată-n suflet.

Tihna coboară amorțită în vezuviu ,spulberată în anecdote transparente ,albastre și sângeri.Îmi deșiră până și ultima comoară ascunsă în treacăt... în inimă.Îmi deșiră anotimpul ,se strecoară în contemplația fără de an.Mă mângâie tăcerea pe alocuri, încât dispar.Surplusul resimțit trăiește necontenit fără a se ruga ,mă impiedica a cădea în prăpastie.Regăsirea anotimpului se odihnește-mi palma plină de dor ...dor de ce-a fost,dor de nicăieri ... dor de ce va fi...un ultim dor.

Fluviul ce-mi stăpânea cândva obraji a secat de mult ,încât numai poate fi readus la viață ,el zace spre împietrire.O pană îmi strigă în duete ,a nemurire , a putere, a existența ce trebuie să o urmez fără a mă împiedica de pietrele din cale-mi ce va să vină.

Liniștea mă scaldă pentru a putea trăi ,liniștea-mi șoptește: urmează o altă zi...

Rece ,apus de toamnă

sufletul ar vrea căldură ,
o mână ,
atingere în semilună
se zbate în lumina diurnă
de tăcere,
 și parcă ușor ,ușor piere
nu știe ,locul e umed
o prăpastie ce cântă în sonete...
a revedere, apăsare ,frig, durere
merge cu inima pe frunze ,
în umbră , pe alee
pribeag e gândul ce se tot cerne ...
un mormânt spre apus
inima tot geme.

Foame de cuvinte . . .

Și , în miezul neînțelegeri mele , îmi ridic aripa și zbor 

Ating cerul plin de contemplație , toate năzuințele mele par atât de mici pe lângă el.Îmi miroase a dor de mine ,dor de necunoscut așezat pe o farfurie mare și stirbă de revelații , dor flămând de suflet încât tremură însăși, bătaia inimii prelucrată în duet.Și cerul e flămând de-a rândul ... cheamă infinitul din închisa streșină de pieirii ,de armonie ... e fraged și dulce cu aromă de putere , poate fi savurat până la ultima înghițitură precum o zi de vară eternă în iubire.

Mă descalță de constelați și îmi bagă luna în buzunar.E tandru dincolo de întinsul tăceri , vorbește doar când vrea el.Mă seacă, uitarea , însă mă încântă prin noapte ... îmi așterne fire de cuvinte la colțul sufletului.

E mare și râvnește încet , încet ... îți pune piedică dar nu te oprești. E lin , și îți aparține atât de mult ,încât ai uitat.

E timpul ce se prelinge ,pe fruntea-ți plină de ieri și de astăzi ... sunt întrebări și răspunsuri.

E dorința ce-ți clipește neîncetat , și-ți încheagă sângele în vene.

Sunt eu , îmi descătușez ființa ce zbiară cu  toți dinții ... încât poate atinge și vidul.

Trăire divergentă

interior ,exterior ,drum,paşi ,linie dreaptă ,ascult ,vreau ,trăiesc ,complicat ,simplu

Eliberez minutele şi vântul ce-mi suflă în creştetul sufletului ,adie în terapie diurnă precum o cascadă de fluturi abia ieşiţi din cocon.Se simte echilibrul metafizic cu miros de scorţişoara dulceagă ,a vară plină în paşi de dans .Urâtul devine frumos cu un sărut.Transformare, ce atinge un nescunoscut.Trăire ,căci îmi pulsează în vene emoţii şi explozii dezordonate ,necontrolate, cu valuri de adrenalină sparte.

Sunt la capăt şi în faţă ,drumul e prelins în zigzag cu coji de porotocale.E aspiraţia ce mă aşteaptă desculţă după colţ ,calcă în cioburi ,în petale fine ,în uitare şi maturzare.Infuzie de memorii agăţate sub colţul guri ,se dizolvă într-o armonie precară, alungă negura ,dispar.

Avalanşa de voci mă strigă ,mă inundă de electricitate ,bizar ... doar una îmi rupe lanţurile într-un crescendo ambiental.

Divergenţa mi se înfiripă dincolo de coaste ,de inimă ... deosebit simbol aplicat în adânca vibraţie interioară.

E minunat cum iţi urlă recalcitrant ,în fiinţa ce devi ,în fiinţa ce eşti tu!

Nedefinit ,complex neînţeles

Suflet haotic ,stângaci în pulberea cea știrbă a unui trup dilatat ,confruntat cu negru ,aspru ... diadema se liniștește aruncată în urât.Neînțeles,jumătatea cotului se scutură de trecut, de pânze, de iluzii ... închis ,a deschis ochii lipsiți de pâraie ,de suflu strâns , de existență nedefinită ...

Dispărut ,vrea să aibă aspirația în picioarele goale și dor de stele.Întuneric,deteriorat de memorii, confuzii, disperării, neastupate de întâmplări.Șablonul inimii trăiește într-o crăpătură perfectă, a unui ieri scufundat ...

Zbor ,cu mâinile legate de suflet, a neliniște plină.Neînțelesul se afundă completat de fețe, de cuvine, în risipa ștearsă de ființe...sub geana ce evaporă porii prinși în seri și dimineți străine.

Necunoscutul e atât de aproape ,încât îl simți cum arde ,sub venele ce-ți zvâcnesc.Înțelegi ,că neînțelesul este prins de pledoaria anilor vechi , ce persistă tot mai mult. 

Nedefinit își trăiești existența într-o colivie ruginită de timp și gust limitat de tine.

Simţire transcendentă

îmi cresc noduri în palmă și respir ,în zob de stele
mă mângâie praful lor de constelații ,încât visez ...
îmi doarme amorul întors ,precum un cerc transcendent...de suflete împărțite,
de doruri despărțite, de veșnicii nenumărate
și miez de clipe separate ...
e rece marginea timpului ,de fibre dezlegate
o sete încărcată de aburi și rugăciuni de fluturi,
ce-și au viața, în cântecul unei zile efemere
contemplație în nori și divinitate ,
ce-și cern emoția într-un amurg de-o respirație
subțire se așterne tăcerea ,de auzul bătăilor din văzduh ...
ce miros a miere,
plăcere de idei multiplicate în dezacord  ,gândirea dintr-o vară ce sună în sonate și revelații

îmi simt sufletul plin și nelimitat ca într-o rama veche ,
ce-și tratează existența cu vârful mai multor linguri de zahăr!

Cred in suflet și inimă ,în mine prin tine

Călătoria pe mijlocul drumului este firească atunci când iubești

unu , doi și trei...
- cioc ,cioc se aude dincolo de peretele său interior
e stângace și te are pe tine , are aerul și toată încrederea printre două suflări
- da te aud ,eu te aud și când mă privești ,când numai știu cine sunt...
atunci cred în suflet și mai cred în inimă .Dar mai ști ceva ? cred în mine prin tine.
așa prin pereți comuni de un singur suflet și o singură inimă , credem în noi ... eterni în plutire
- și dincolo de plutire până va dispărea și ultima celulă ...  va rămâne doar inima și sufletul ,trezit în pofta cântecului de stele

unu ,doi ,trei și patru...
- dormi ?
- eu niciodată nu dorm cu sufletul
- atunci haide să ne împachetăm sufletul în bagaj și să plecăm departe...
- departe doar cu sufletul și inima ...
- atât!

liniște...
- noapte bună ție ,constelație umitoare
- noapte bună existența mea divină ,ne vedem la apus

tic-tac inima și sufletul hoinăresc numai după iubire

Dor profund

nici genele nu au somn de dor
nici inima nu stă liniștită deloc , îi e teama cenușie
și dorința mult mai vie
e noapte lină , și cearșafurile zac întinse
suspină cu mine podeaua de liniște
îi e dor locului de îmbrățișarea ta ,
e liber și așteaptă să te poată atinge ,
să te poată revedea
dar mai dor îi e sufletului meu ,
să te respire , să te iubească în neștire
atât de dor profund ,de tine ...
iubire !

Vorbeşte sufletul

vorbește sufletul în flori de tei

apune într-o greșeală și răsare într-un surâs

e nebun și roșu de tine

vorbește sufletul , cu glas de copil și corp de femeie

vorbește de ani ,aievea ,de cer și de stele

de mantaua ce-l înconjoară ,cuvintele tale ...

vorbește de timp și de bătrânețe 

vorbește , căci îi e dor să-ți audă fiecare suflare

vorbește sufletul ...

doar el ,

trăiește din picături de ploaie ,din sentimente de om

vorbește cu putere , făr' de somn

vorbește sufletul ,

o eternitate 

de amor 

Rămâi.

" Cerne-mi pe obraji scântei de emoții și lasă-le să se evapore cu speranță "

Rămâi în nopțile înghesuite și fără vise ,
Rămâi în zilele reci ,ce vor doar iubire
Rămâi și-mi soarbe ușor fiecare sărut,
Rămâi căci sufletul mie-mut , în necunoscut

Rămâi și-mi poartă  încet ființa pe tavă
Rămâi și trezește-mă ,cu un zâmbet adormit în fiecare dimineață
Rămâi în locul tău cald,lângă mine
Rămâi și îmbracă-mă cu cămașa ta ,să fiu plină de tine

Aș vrea să rămâi mai mult ,nu doar o viață!

Leapşa...:)

Am primit această leapșa de la Viorel pentru care îi mulțumesc mult ! Mulțumesc Viorel >:D< și cum numai făcusem una de ceva timp ,here is. :)

1. Ai o poreclă?
Nu ,diminutivul de la prenumele meu nu se poate numi poreclă ,deci nu. :)

2. Unde locuieşti?
București :D

3. Ce înălţime ai?
Hmm numai m-am măsurat de mult dar nici nu cred ca am mai crescut extrem de mult de acum 1an 2 :)) ... deci cam 1.72-1.73 aproximativ :-?

4. Ai o zi onomastică?
Nu :(

5. Cu ce te ocupi?
Învățat ,citit ,blogărit chesti dinastea. :D

6. Ai fraţi sau surori? 
Da un frate mai mare.

7. Limba maternă?
Romana.

8. Limbi vorbite?
Romana, engleză nu extrem de bine ,și spaniola :x a 2-a după romana :)) :D

9. Colecţii?
Pot să spun că semnele de carte deși nu am foarte multe ,blietele de la film ( doar unele anume. :D )

10. Număr la pantofi?
40. Trăiesc pe picior mare.:)) :D

11. Şcoli absolvite?
Liceul de Metrologie "Traian Vuia " și mai urmează :D

12. Materia preferată?
Limba română. :x

13. Ce hobby-uri ai?
Scrisul dacă nu se știa deja :D ( versuri și proză ) , fotografia ,cititul , călătoriile,arta, plimbatul cu rolele etc.

14. Bani de buzunar?
Normal. :)):D

15. Dorinţe?
Nenumărate. ;)) anul ăsta am 4 și sper să se îndeplinească toate. :) sau măcar cele mai importante.

16. Vise?
Nici nu se pune problema ,dar mai visez si cum să le fac să devină realitate.

17. Număr norocos?
Nu am :-? dar în principal  îmi plac numerele impare. :D

18. Ai vrea să revezi?
Unele persoane pe care nu le-am mai văzut demult.:)

19. Ai animale de casa?
Nu.

20. Sentimentul cel mai preţuit?
Iubirea fără nici-o îndoială

21. Care a fost cea mai frumoasă zi din viaţa ta? 
Cea în care am întâlnit iubirea.

Dau leapșa mai departe la :

http://thepandaonline.wordpress.com/
http://sometimesafantasy13.blogspot.ro/
http://ganduridecopila.blogspot.ro/
http://devorbacuviata.blogspot.ro/
http://clmblog.info
http://lavii-osperanta.blogspot.ro/
http://barcacuvise.blogspot.ro/
http://miiutachan.blogspot.ro/
http://dudus-uita-sa-viseze.blogspot.ro/

Poate să o preia oricine vrea să o completeze !
O zi frumoasă și plină de zâmbete vă doresc în continuare. >:D< :)

Zbor permanent.

Zbor fără întârzieri ,zbor lin precum simți gustul aerului în treacăt ,zbor din prima zi cu inima ta în a mea ființă.Zbor încât îți pot vedea sufletul dintr-o emoție ,zbor permanent de cer inundat

 în noi.

Dacă ai un vis ...

Pe un câmp de gânduri ,emoții și stafii de vise stă el trupul inert ,veșted și ofilit de timp.Căldura îi salvează o zi ,poate două dar el ,e încă e acolo.Visul îi face picioarele să numai fie așa amorțite să înainteze mai mult ,tot mai mult.Chiar dacă părea că nu îl va atinge niciodată ,chiar dacă părea atât de simplu :doar un vis ,nu lasă ca vorbele ,vocile să înalțe un zid în jurul lui ,știe el ,sufletul ce trebuie sa facă.

Barierele ce au fost de-a lungul timpului au adunat praf ce trebuie curățat în fiecare zi ,pentru a lustrui puntea în care se afundă ,acolo visul crește,se dezvoltă mai mult și se apropie de final ... finalul ce poate fi văzut sau lăsat să fie doar un final al unui vis ce se va transforma într-o iluzie precară.

Visele sunt întemeiate cu un scop, acela de a fi aduse la suprafață ,din interiorul nostru "să nu fie doar niște vise ".Toți le avem dar oare cum luptăm pentru ele ? nu le putem privi în ochi dacă nu mergem către ele ,mai încet poate ,dar mai sigur ... pentru că nu le putem primi cât de repede vrem într-o zi ,un an ,doi ... trebuie să muncim cu sufletul ,mintea și trupul pentru ai zâmbi iar el ne va zâmbi înapoi.Va fi precum un nou născut ce deschide prima dată ochi ,va vedea lumina și nu va mai fi un vis ,va fi :realitatea.

Dacă ai un vis ... trebuie să mănânci ambiție.

Frumosul meu niciodată.

Atunci când lanțul greu și ruginit îmi va umple gâtlejul de sângele ce-mi zvâcnește interiorul, îl voi spulbera pe de-a-ntregul ,voi domina cuvintele ce-mi instalează cerul gurii anevoios si-l pompează atunci când nu trebuie ,voi răbda și niciodată nu îți voi da drumul la mână.

Voi savura conflicte ce-mi fac mintea să câștige în defavoarea inimii,pentru că ea e mereu cu nasul pe sus și lovește cu biciul doar literele "istețe" ce vor să prindă un loc în fața din spate ...acolo unde erau aruncate ,în beciul întunecat.

Ca o clepsidră îmi lăsam genunchii încrederii să se ducă în jos ,tot mai jos iar cu fiecare firicel îmi împingeam gândurile în palme și îmi zâgâriam fața cu ele.

Dar inima ...

Ea a strigat și a spulberat furtuna ce încă nu se întețise ,ea a adus valul de lumină și steagul alb s-a fluturat deasupra noastră.Atunci ca și la început am știut.

Că atunci, când clădești o clădire cu sentimente nu le poți spulbera pur și simplu ... trec multe furtuni ,multe ploi, ninsori dar clădirea aceea nu va fi dărmată chiar asa ...

NICIODATĂ, DOUĂ INIMII O VOR ȚINE MEREU RIDICATĂ!

Plutire , șaizeci.

șaizeci de secunde lipite cu ipsos în iubire

dansul lebedei albe ce-și înalță ciocul melodios 

șaizeci de sclipiri ale unui minut  în treacăt 

adormi împletit în visul de șaizeci de clipe 

amorțeala zilei friguroase te-a împietrit , 

în șaizeci de molecule îndesate în propriul corp

un geamăt de șaizeci de decibeli ,de bucurie

șaizeci de zile în care l-ai ținut de mană ,l-ai sărutat ,l-ai savurat

șaizeci de ani înnodați într-o eternitate , înghițită în propria-ți ființă 

șaizeci scurt , îndelung

o sticlă înfundată cu ei plutește pe marea învolburată 

în șaizeci de vâsle date 

spre asfințit.

Iubire la plus infinit.

" Porumbelul cu aripi de sentimente dulcegi s-a cuibărit în scorbura inimii mele și soarbe din ea fără de-ncetat. "

Ne mâncăm trupurile fragede cu gust de dor, un minus pe ici pe colo stă răzvrătit căci el e un mincinos.Ne păcălește ,se păcălește singur știe că în matematica sufletelor noastre totul va curge cu plus.Ne împărțim în jos ,în sus ... în luni și marți și rămâne tot un pătrat perfect.Ne scădem din tot și din nimic ,avem aripi căci putem zbura tot un infinit.Dormim pe cercuri si pătrate ,grafice cu x și y ... ciudat de frumos cum ne trezim îmbrățișați cu ore sfârșite în plus.

Negativul zace și el într-un unghi departe ,departe de 0,departe de noi.Neintrând în raza noastră de curcubee legănate, de ari cântate.

Fugim de timp plecați către un mister ... va fi un altul ,acolo departe spre o înmulțire cu noi ,de doi.

Ne amestecăm în mii și zeci de probleme ,exerciții ce ne frunzăresc zilele pline de praf către văzduh ...

Doi într-un spațiu paralel, complicați dar atât de simpli ce purtăm în a noastră respirație de iubire dincolo de infinit ,mereu cu plus.

                                                          

Felinar.

Două bucle aurii îmi surâd ștrengare din spatele salcâmului.Oază de liliac și iasomie.

Pași micuți ascund mica ei lume prin care îmi transmite dorințe muzicale.

Ochii căprui ,sticloși asemeni tatălui ei mă țin sub observație ,îmi atinge rochia albă și îi zâmbesc.Parcă un burețel umplut cu căldură simt atunci când îi iau mânuța într-a mea.

O iau ghemotoc în brațe în timp ce își înalță întrebătoare un oftat.

" - Oare stele pot dormi atunci când noi le privim ? "

" - Nu ele sunt felinarul cerului ,nu se rușinează." Își îngroapă obraji de catifea în umărul meu , și privește patul luminat de deasupra noastră.

"-  Dar luna ? " 

" - Luna este becul ce dă viață felinarului ... care se stinge ziua iar următoarea zi e din nou încărcat."

Capul ei micuț cade copleșit iar pleoapele ei întrebătoare fac cunoștință cu tăramul viselor.

viitor.poveste.copil.magie.mami.zahăr.

Felinarul rămane în depărtare de neprins ,de neatins.

Buclele aurii ale fetiței dansează pe gâtul meu, o pun ușor în pat.

E noapte.

Va fi o nouă zi în care își va ridica ochii cunoscători și va întreba de fluturi ...

E noapte.

Și felinarul surâde aprins pe masa noastră veche de castan.

Psihologia sufletului în viață.

                                                                            Trăiește

Lasă vorbele în uitarea pietrelor țesute pe drumul oglindit de ieri și de azi ,trăiește glazura sufletului ca niciodată acum și în secunda următoare.E un abur scufundat în amintirile acelea ,e nevoia ,e disperare, sunt cuvintele ce îți tot vâjâie și ti se cuprind de partea centrală a urechi stângi ... e un ieri și un astăzi ,suntem noi cei de acum ,cei prăfuiți ,cei desculți de nodul copilăriei ,suntem cerșetori de viață ,să trăim.

În agitația materială ne ducem traiul de zi cu zi doar cu dorința pentru mai mult ,pentru un imens teanc de "comori goale și nevaloroase".Ne sprijinim în nămolul lor până o să ne cuprindă întreg colțul ,acel mic colț ce a mai rămas din el,chircit pentru al atinge din nou,pentru al trezi ,al savura plin de viață nu de supraviețuire.

Se lasă liniștea și el încă e târât spre uitare ,o să devină din ce în ce mai mic până când nu o să mai rămână  decât un fir transparent ,atât de transparent încât o să se vadă și oasele despicate,coloana ce susține radical trupul slăbit de consecința plăcintei materiale.E încă aici așteptând să iei mâna și să-l scoți afară, să-l umpli cu viață ,cu adevarata ta viață.Să trăiești fără să intrebi "de ce ?" să nu te târăști prin zile ,să nu supraviețuiești ...să trăiești viața cu sufletul nu cu dorința pentru mai mult.

O să fie un ieri și un astăzi ,o prăpastie ,o pungă cu bani ,rutina vieții mohorâte ,mai mult până o sa-ți iasă pe gură ,e atât de simplu să trăiești doar cu sufletul.

Infinit.

petale ,pași desculți ,tu 

două cești de ceai atârnă obosite spre libertate 

mâna ce-mi adoarme suvițele dezordonate

compas de emoții pline

văd rouă de iubire în ochii tăi 

și repir ...

stăm alungați de orice suflare

aici pe insula noastră adormită

veșnic deconectați de realitate

sorbind stelele din noapte

pulsul scânteiază a raze de soare

trupurile amestecate de sentimente gemene

în infinitul în care ne vom scălda zilele de viață

cenușiu ,viitor ,două mâini împreunate

banca ruginită ne leagănă și acum

a infinit de iubire plină

Vise ce trăiesc.

" un vis strecurat sub cămașa sufletului tău 

înghețat ,dezghețat de o atingere ... "

vise legate la spate ,

ce tresar din fluturi și culori 

iubiri ,

un ac legat de o dorință

freamăt neîncetat de șoapte

...

chipul acela văzut în zori

miros pribeag de tine

lipit de-a mea inimă bătândă

cutreier și emoții ,

pe-o ramură stângace 

ard trupurile 

și transpiră roua

...

un întreg de noi

e în ceață 

căldura mâini tale îmi dezgolește fața

adorm învelită cu atingerile sufletului tău 

Imperfecțiune liberă.

ador imperfecțiunea-mi hrănită de ani ce au căzut

sub un puzzel ce-mi zumzăie a clinchete rătăcite

terifiant de bine strâng inocența retrasă de mână

alerg ,cuprind și respir ...

visele stinghere de pe trotuar 

cu un ochi tac ,iar cu altul aud 

pleoapele-mi strivite zbier necontrolate

imperfecțiunea la pătrat e un dar ,

eliberat și așteptat

ce a prins rădăcini în inima-mi tencuită de fluturi

ciudat de ciudată , 

și adânc
 îmi strigă eul imperfecțiunea
 ce mi se revarsă până în ultimul por

                        

                                                                                    " - ești aici și astăzi și mâine

                                                                                     continuă să fi diferită și frumoasă prin aburi sufletului

                                                                                     asta îți va ține imperfecțiunea aproape. "

                                                                                 

Leapșa + Blog of the year 2012.

Mulțumesc tare mult pentru leapșa și premiu : Denisa , Gabriela și Vioreld. >:D<

Reguli:
1.Trebuie să pui poza de mai sus pe blogul tau.
2.Trebuie să răspunzi sincer,la intrebările puse de mine.
3.Dupa ce ai completat această "leapşă" trebuie sa faci tu
una nouă pentru blogurile nominalizate de tine pentru
"Blog of the year 2012".[P.S.Leapşa trebuie să conţină 7 întrebări]
4.Leapşa trebuie să o dai mai departe laa minim 5 bloguri.

1.Alege orice melodie,şi "colorează" cuvântul/versul care crezi că te reprezintă.
Guess Who- Onoare, e ceva ce multă lume n-are. ( îmi tot canta melodia asta în cap acum și de aceea am ales-o ;)) ) 
2.Care este ultima carte citită în 2012??Dar prima?
Ultima este "Blody Valentine - Trei povești de iubire " de Melissa De La Cruz și prima din cate îmi amintesc cred că Cercul Secret :-? de L.J Smith
3.Descrie anul 2012 într-un cuvant.[Binee...maxim 3]
Iubire ,neîmplinire totală.
4.Cel mai frumos moment trăit în 2012.
Cand am întalnit cea mai specială persoană! :x
5.Pufuleţi sau pufarine?
Pufarine. :x
6.Top 5 filme vizionate in 2012.
Jack and Jill. :)) The Words ,Ted =)) , This Means War , Life as we know it.
7.Care este blogul care l-ai vizitat cel mai des anul acesta?
Sunt mai multe nu pot alege doar unul singur. :D 
8.Ce aştepţi de la 2013?
Mai multe realizări decat în 2012 ,cele care m-au dezamagit anul precedent.

Întrebări de la Denisa :
1.Scrie prenumele tau invers.
ANAXOR :)) 
2.Spune ce culoare au ochii unui baiat din viata ta ( mai special sau nu, nu conteaza)
Căprui ,cel mai special! :x
3.Este vreo carte pe care ai vrea sa o citesti?Daca da care?
Sunt multe ;)) continuarea la Micuțele mincinoase ,le-am citit doar pe pirmele 2 :D 
4.Care e autorul/autoarea ta preferata?
Sara Shepard.
5.Ai spus vreodata cuiva ca il/o urasti?
Nu.
6.Ai prefera sa citesti o poveste paranormala sau normala?
Ambele.
7.Ce fel de carti citesti? 
Fantasy,de dragoste , psihologie ,cu vampiri , mistere etc.

Întrebări de la Gabriela:
1. Care este genul de muzica mai aproape de sufletul tau?

Rock.

 2. Unde e locul in care te simti cel mai bine?

În brațele lui! :x

 3. Ce urasti si iubesti cel mai mult?

Cel mai mult urasc să mă trezesc de dimineață x_X :))

Cel mai mult îl iubesc pe el. :x

 4. Iti place sa citesti carti? Daca da, ce gen?

Ador să citesc! :x cel mai mult imi plac cele cu mult ,mult mister.

  5. Cum te-ai descrie in maximum 5 cuvinte?

Nu imi place să mă descriu :)) a da stiu : Sunt doar eu. :D 

   6. Daca ai putea sa dai timpul inapoi, ai schimba ceva la anul 2012?

Poate mai mult optimism din partea mea.

    7. Ce planuri ai pentru 2013?

Vreau să fac ce trebuia făcut încă din 2012 ...să mă autodepăsesc în mai multe privinețe pentru că stiu că pot.

Întrebări de la Viorel :

1.Cum a fost anul 2012 pentru tine?

Bun ,deși se putea și mai bine.

2.Ce realizari ai avut in acest an?

Am întalnit cea mai specială persoană ,chiar dacă nu se încadrează la realizări asta a contat cel mai mult pentru mine.Am călătorit în Italia :x și mi-am găsit un job. 

3.Ce doresti sa-ti aduca noul an?

Mai multe realizări decat în 2012 și multă sănătate.

4.Ce calitati ai? (minim 3)

Hmm :-? nu prea îmi place mie să spun că mă pricep la una sau alta ,dar e ceva care deja știți cred că mă pricep la scris. :D 

5. Ce reprezinta blogul pentru tine?

O parte în care sufletul si sentimentele se descarcă atunci cand ele nu pot fi spuse sau explicate prin vorbe.

6. Ce gen de filme iti plac?

Comedie ,horror , romance etc.

7.Crezi ca iubirea invinge intotdeauna?

Absolut ,trebuie doar să crezi în ea! 

Întrebări puse de mine :

1. Ce contează cel mai mult pentru tine la persoana iubită ?

2. Ce nu ai realizat în 2012 ?

3. Care sunt pasiunile tale ?

4. Crezi în iubire pentru totdeauna ?

5. Care este cartea ta preferată ?

6. Ce te-a făcut să îți placă să scri pe blog ?

7. Cum te vezi tu ,pe tine ?

Leapșa și premiul merg mai departe la :

Raisa 

Lxi

Daniela

B.D 

Criss & Dee

Cry

Adry
Duduș

Lavi

Si de asemenea o poate prelua oricine doreste! >:D<

Un an , o viață ,un infinit ... Te iubesc,tu ești cel dorit!

A fost o iarnă plină de dorințe însă doar una am vrut să fie a mea ,să îți simt plusul inimii dansând ... ea să fie a mea.Să mă eliberez de mine ,să las valurile de emoții înghesuite în al meu suflet pe atunci mic și amorțit sub privirea ta trandafirie ce vibrează candoare și plăpânda nemurire ... a două suflete ,sub două trupuri ce-și țin strâns în maini o dragoste nebună și liniștit de pură.

Primavara,primavăratică ne-a stropit cu soare și cu miros dulceag de ghiocei.

O vară stransă ne-a mângâiat drumul ,ne-a adus față în față cu noi ,doar doi.Lunecând atât de strâns ,depășind persoana ce cândva era la singular cea ștersă,cea uitată...ea atunci a cântat ,a știut ,a zâmbit ,pentru că ea de atunci a iubit.Și am trăit într-o vară aglomerată ,o libertate necontrolată ... ne-am prins de mâini și am fugit departe peste munți ,peste ape și cât mai departe ... doar atât noi și o minune într-un geamantan fără nevoi.

Toamna cu crengile ei mari mai mult ne-a unit într-o singură ființă alergând în sus, în jos ,scurgând timpul in două.Am crezut în ea ,da ! Mereu a alergat în mintea mea  ,mereu o va face ... dragostea nu are  termen de comparație ,nici o explicație ,nici o condamnare ... ea doar iubește.Am vrut să fiu plină de tine ,să-mi rămâi imprimat căzut în al meu gol de mult lăsat. Am renăscut o dată cu tine ,am învățat să fiu optimistă ,că nu există nu se poate! Am învățat să trăiesc doar cu iubire ... 

Nici nu știu cum el a trecut ,nici nu știu parcă a fost acum un minut ...Timpul e trecut însă clipele înzecite sunt legate bine.

Răsăritul a fost ca un apus la lumina unei nopți ,

Ce-mi place să-ți ador chipul adormit!

Un an o viață ,un infinit ... Te iubesc ,tu ești cel dorit!