Iubire la plus infinit.

" Porumbelul cu aripi de sentimente dulcegi s-a cuibărit în scorbura inimii mele și soarbe din ea fără de-ncetat. "

Ne mâncăm trupurile fragede cu gust de dor, un minus pe ici pe colo stă răzvrătit căci el e un mincinos.Ne păcălește ,se păcălește singur știe că în matematica sufletelor noastre totul va curge cu plus.Ne împărțim în jos ,în sus ... în luni și marți și rămâne tot un pătrat perfect.Ne scădem din tot și din nimic ,avem aripi căci putem zbura tot un infinit.Dormim pe cercuri si pătrate ,grafice cu x și y ... ciudat de frumos cum ne trezim îmbrățișați cu ore sfârșite în plus.

Negativul zace și el într-un unghi departe ,departe de 0,departe de noi.Neintrând în raza noastră de curcubee legănate, de ari cântate.

Fugim de timp plecați către un mister ... va fi un altul ,acolo departe spre o înmulțire cu noi ,de doi.

Ne amestecăm în mii și zeci de probleme ,exerciții ce ne frunzăresc zilele pline de praf către văzduh ...

Doi într-un spațiu paralel, complicați dar atât de simpli ce purtăm în a noastră respirație de iubire dincolo de infinit ,mereu cu plus.