Prețuiește-te

Ideei profunde si sentimente se zbat acum in mine.De ce este oare asa trist ?De ce o persoana nu poate avea si ea sentimente?De ce poate fi privita doar ca pe un "obiect"? Atatea intrebari dar degeaba te confunzi intr-o lume mult prea rapida,in care visele s-au pierdut,sentimentele numai conteaza ele au fost uitate de mult.Este atat de trist cand te gandesti la toate astea,e o mare harababura in jur si tu doar vrei sa respiri,sa gandesti ,sa nu regreti.

Vrei sa parcurgi totul calculat,cu rabdare si speri ca un suflet sa stie sa te pretuiasca ca atare.Dar iti trebuie rabdare si multa putere,ce-ai intalnit ,ce-ai descoprit te face sa crezi daca nu rabdarea este in zadar.

Desi in adancul tau sti ca nu este,intamplarile astea te fac doar sa inaintezi...sa intelegi ce este bine si ce nu sa iti poti pastra curat sufletu.

Te intorci la foaia ta dintai in care te-ai descarcat prima data si iti dai seama ca sentimentele puse pe hartie iti sunt ce-a mai draga arma.Gandeste cu intiativa ta nu cu a altora ,lasa-i pe ei sa decida ce vor,tu sti esti doar un visator calator.

Pretuieste-ti sufletul,pretuieste-ti existenta...invata sa te pretuiesti tu mai intai ca sa te poata pretui si ceilalti.