Mesagerul de inimi

Povață despre tine ...

Nu demult în lumea Fericirii Șterse și a Sufletelor Spulberate a existat o fată dornică de iubire.Hămesită practic,încât i se vedea fiecare oșcior al corpului atât îi lipsea iubirea...dar mai mult decât asta ,ei îi lipsea o inimă numai a ei.O inimă în care își putea vedea chipul ,în ochii săi arzători ,o inimă pe care o putea ține în brațe atunci când îi era frig,o inimă care îi va asculta fiecare respirație ,fără să o întrebe de ce tace,o inimă ce-i va spune atunci când totul se destramă în jurul său " O să fie bine ".Însă , mai presus de toate...o inimă ce-i va izbăvi moartea.Era atât de slăbită ,își avea zilele numărate în sac.Nu știa dacă va prinde sărbătoare " Vara Dragostei " sărbătoarea ei preferată de astfel...în acel nor negru așternut în lumea ei,doar atunci mai putea schița un zâmbet.Acum era timpul cel mai crud pentru ea,fiind "Anotimpul Iernii Mânioase" ...totul devenea din ce în ce mai greu și cum treceau zilele mai rău se simțea.Până într-o zi ,în care auzi de "Mesagerul de inimi ".

Era forfotă mare în jurul său și trebuia să ai o problemă justă ,pentru a putea sta în preajma sa.Fata nu a mai stat mult pe gânduri și a dat grai dorinței dar mai ales necesități sale de a stat de vorbă cu acest mesager.Și-a făcut loc prin mulțime :

- Am nevoie să mă ascultați ,vă rog ...

Mesagerul părea o ființă cinstită,era destul de înalt având o construcție foarte puternică și cu o barbă impunătoare.Se vedea foarte clar că nu era din acel ținut ,poate din niciunul știut de ei.Acolo unde inimile erau plantate cu grijă și udate în fiecare zi cu fericire.

- Apropie-te copilă. I-a spus mesagerul privind-o cu blândețe.Simt că timpul nu este tocmai în favoarea ta așa-i' ? 

- Așa-i'.Răspunse fata ,ținându-și capul în jos pentru a nu i se observa lacrimile ce nu întârziaseră să apară.

- Prevăd că ai nevoie imediat de o inimă.Căci astfel ,nu ne vei mai putea bucura de existența ta printre noi ...Mesagerul oftă,apoi adăugă.

- Ridică capul copilă,dacă ai să faci ce am să-ți spun...totul va fi bine.Du-te acasă și timp de șapte seri la rând dorește-ți cu ardoare acea inimă ,de care ai nevoie.Apoi te poți întoarce la mine și îți vei căpăta inima.

Zis și făcut.Timp de șapte seri de-a rândul ,fata și-a dorit atât de mult o inimă numai a sa ,încât parcă se simțea mai puternică doar la gândul ...că undeva în acea lume există o inimă ,care să o poată salva de la nenorocire.Au trecut și acele șapte seri , iar în ziua cu pricina s-a dus să-l caute pe mesager ...dar acesta dispăruse.Fata înaintă pe drum,când deodată zări un tânăr.O inimă numai a ei.Atunci  ea a știut,mesagerul avusese dreptate.Atunci cand îți dorești ceva cu sufletul ,se îndeplinește.

Tânărul stătea cu spatele și apoi s-a întors.

- Scuză-mă m-am cam pierdut ...ști cumva cum se numește acest tărâm? Și spunând asta a schițat un zâmbet firav în colțul gurii ,privind ușor rușinat cu ochii săi căprui în cei ai fetei.

Auzind asta ,fata a reînviat.Fiind adusă la viață ,precum o floare este adusă de ploaie.

- Ne aflăm pe tărâmul Fericirii Absolute și al Iubirii Veșnice și a zâmbit cu toată inima ce-i zbura în piept.Pentru ea din acea clipă numai exista lumea Fericirii Șterse și a Sufletelor Spulberate.O reinventase.

Acum avea o inimă doar a ei.

Nu contează cât timp trebuie să aștepți.Dacă îți dorești cu adevărat vei avea o inimă numai a ta.

NICICÂND NU VA EXISTA UN SFÂRȘIT ,IUBIREA VA DĂINUI VEȘNIC !