Venice here we come! + Miracolul. - 2 -

TOMORROW IS THE BIG DAY! *YAAAY* CAN'T WAIT.♥ De abia aştept să vină ziua de mâine pentru călătoria noastră,chiar dacă este numai de 3 zile nu contează ,va fi cea mai uimitoare...doar e VENEŢIA !!! Când am să mă întorc ,am să fac o postare specială cu poze ,promit şi am să vă spun cum a fost şi prima mea experienţă cu avionul care de abia o aştept şi pe asta. :x deja numar orele ,hehe. :")

                              

Deci astea fiind spuse abia aştept ziua de mâine :)) :") so excited.

Acum până data viitoare vă las şi capitolul 2 din Miracolul ,sper să vă placă.

Have a nice day! >:D< să ne auzim cu bine.

                                                          Capitolul 2.

Am intrat fuluierand si mergand cu pasi  fericiti catre casa bunicii.De cum am intrat pe poarta am simtit miros imbietor de mere coapte ,bunica mea era faimoasa pentru placinta ei cu mere …era atat de gustoasa inca te lingeai pe degete de fiecare data si mai cereai inca o portie.

-Se pare ca cineva e vesel.Mi s-a adresat ea in timp ce intindea urmatorul aluat de placinta.

-Chiar asa ,nu stiam ca avem noi vecini in zona.I-am spus repede in timp ce luam o bucata de placinta ce tocmai fusese socasa din cuptor.

-Da asa e , Abby si fiica ei Amy s-au mutat de curand dar nu am avut cand sa-ti spun ,domnule plimbaret.Stau la doua strazi departare de noi.

-Am intalnit-o pe Amy e atat de … de diferita.Am spus eu in cele din urma in timp ce aveam chipul sau in minte , simteam ca Amy avea ceva diferit fata de orice  alta fata pe care am cunoscut-o pana acum.

-Fata asta e foarte draguta ,iar mama ei e foarte primitoare … am fost la ele sa le urez bun venit cand s-au mutat si m-au invitat la masa.Se pare ca nu o duc atat de bine cu bani si de aceea au fost nevoite sa se mute ,dar mai mult ca au vrut ,ca ele doua sa inceapa o noua viata departe de sotul ei …  care le-a dus la falimet si care era si violent.

-Doamne ,cred ca au trecut prin atatea … dar mai spunem ceva si despre Amy ,ce mai sti ? Am intrebat-o eu repede ca si cum aveam un norisor deaspura capului si il priveam incontinuu.

-Se pare ca cineva e interestat… imi zice bunica incepand sa rada.

-Bunicaaa!!

-Bine ,bine gata am inteles … pai Amy stiu ca e o fata de o varsta cu a ta , a terminat liceu in Canada si ii place foarte mult arta ,ii place foarte mult sa picteze si sa se plimbe.

-Da ,chiar asa am intalnit-o si eu se plimba cu bicicleta.

-Chiar imi place de fata asta … imi spuse bunica uitandu-se la mine.Pare asa independent si se pare ca nu ,numai mie imi place de ea.

La auzul acelor cuvinte obraji mei parca ardeau de emotie ,bunica isi dadea seama de orice si mai ales isi dadea seama de ce aveam eu, doar ma crescuse de mic.

-Eu ma duc … sus sa citesc , daca ai nevoie sa te ajut cu ceva imi poti spune.

-Sigur ,scumpul meu … du-te ,am sa te chem cand e cina gata sa punem masa.

-Bine … si mi-am indreptat pasi catre camera mea ,desi i-am zis bunici ca aveam de gand sa citesc la nimic nu imi statea capul,mintea si mai ales inima decat la Amy.M-am gandit si m-am tot razgandit la ce mi-a povestit bunica,Amy iubea arta si mie imi placea desi pasiunea mea pentru scris tot o arta se numea ,erau diferite … asa ca intr-un final am realizat ce pot face.Am luat o coala de hartie si am inceput sa pictez un soare ,desi era ceva simplu stiu ca ii va placea.Acel soare inseamna lumina si caldura ce am simtit-o cand am intalnit-o si farmecul sau , care m-a invaluit ,apoi dupa ce am terminat de pictat am incropit si literele: “ Soarele incalzeste lumea ,asa cum o persoana iti incalzeste inima.”

Am zambit la incheiere si am pus coala intr-un plic aveam de gand sa il dau lui Amy cum o zaream.

Dupa ce am terminat cina cu bunica ea mi-a spus pe unde vine casa lui Amy asa ca picioarele ,dar mai mult inima mea numai puteau sta linistite fara sa o vada ,asa cam pornit la drum.

Cand am ajuns racoarea inserari isi facea aparitia ,iar eu inca aveam atatea emotii incat nu stiam cum va reactiona Amy.Ce naiba de abia ma cunoscuse ,insa sper ca asta nu va fi vreun motiv sa nu il primeasca.Casa lui Amy era asemanatoare cu a bunicii insa nu era nici pe departe la fel pentru ca amandoua aveau stilul lor aparte iar aceasta era la fel de pirmitoare cu o gradina destul de spatioasa.

Asa ca in cele din urma mi-am luat inima in dinti cu tot cu artere si am batut la usa.Usa mi-a deschis-o mama lui Amy iar cand am vazut-o mi-am inghitit nodul ce tocmai il aveam in gat.

-Buna seara! Am spus eu usor cu vocea tremuranda.

-Buna seara ! Mi-a raspuns si mama lui Amy cu un zambet la fel de placut ca al ei pe fata ,semanau atat de mult insa parul mamei sale avea o nuanta usoara de castaniu iar ochii erau la fel de stralucitori ca ai lui Amy insa nu tot la fel de albastri ,ai lui Amy erau unici.

-Sunt Jon ,nepotul Martei stam la doua strazi de aici ,si as vrea sa vorbesc cu Amy daca se poate… am inceput eu sa spun stanjenit.

-O ,imi pare bine … sigur am sa o chem imediat.

-Multumesc ! Am raspuns usor incercand sa-mi astampar emotiile ce tot incercau sa apara.

A a aparut la fel de senina dar surprinsa la usa era imbracata intr-o rochie larguta cu albastru si alb ,era atat … atat de frumoasa inca nu mai imi puteam lua ochii de la ea pana cand ,ea mi-a intrerupt tacerea.

-Hey Jon ,ce surpriza? Cum de ai stiut unde stau ?Si mi-a afisat iarasi zambetul acela stralucitor.

-Mi-a spus bunica mea unde stai ,stam chiar foarte aproape ,te deranjeaza ca am venit …? Stiu ca e tarziu dar vroiam sa iti dau ceva.

-Nu ma derajeaza ,chiar ? Ce anume ?Iar pe fata ei se zari o urma de curiozitate.Asteapta putin sa inchid usa putem sta aici in gradina daca vrei ?

-Sigur ,oriunde.

Si ne-am indreptat catre un leagan ce se gasea in acea gradina ,care tare imi aducea aminte de ani copilariei pentru ca si eu aveam unul in curtea bunicii desi era mult mai vechi decat acesta.Amy se aseza pe leagan iar eu am urmat-o stand unul langa altul … parea mai frumos decat un vis.

-Deci ce vroiai sa-mi dai Jon ?

-Uite aici… si i-am dat plicul in care pusesem desenul.Eram inca atat de emotionat si speram atat de mult ca ii va placea.

Amy deschise usor plicul ,degetele sale erau atat de delicate precum era si ea.Cand a desfacut plicul a deschis usor gura apoi a inchis-o si privea foarte surprinsa ,puse mana pe conturul literelor scrise de mine si privea atat de linistita toate detaliile desenului ,fata asta era pur si simplu minunata.

-E atat de frumos Jon ,dar de unde ai stiut ca mie imi place sa pictez ? Iar fraza aceea e atat de minunata ,tu ai scris-o ?

-Da ,chiar eu ,chiar daca nu iti vine sa crezi …e o pasiune a mea ,scrisul iar tu esti prima persoana care stie asta,iar desenul stiu ca nu e atat de reusit dar tot de mine e facut… mi-a soptit un spiridus.I-am spus eu mutandu-ma si mai aproape de ea.

-Imi place enorm de mult ,multumesc! Imi zambi atat de placut cum nu o mai facuse pana in acel moment si ce se  intampla dupa m-a surprins si mai mult decat placut.Si uite asta primesti pentru ca mi-ai facut ziua atat de frumoasa.

Amy m-a sarutat usor pe obraz ,buzele sale erau atat de moi ,incat pareau ale uni inger ,ea era un inger .. ingerul ce a iesit in calea mea.

-Si tu mi-ai facut-o mie mai mult decat frumoasa ,superba precum esti si tu. 

Toata emotia imi disparuse ,iar dupa ce am spus asta mi-am pus mana peste a ei si am stat asa admirand cerul ce devenea tot mai intunecat dar tot mai luminat de straulcirea stelelor totodata.Amy ma fermeca din ce in ce mai mult cu fiecare cuvant pe care il scoatea,Amy era tot ce mi-as fi dorit vreodata.Seara aceea am stat si am vorbit despre pasiunile noastre ,despre famiilie noastre.Si chiar daca la inceput credeam ca nu ne asemanam ma inselasem , Amy fusese maltratata de tatal sau iar la auzul acestor cuvinte imi doream sa il fac sa plateasca pentru asta ,desi eu nu eram de acord cu violenta in acest moment as fi facut-o,imi doream tare mult sa o protejez iar de acum incolo asta voi face ,pentru ca ea este miracolul meu.